Epic FAILytail

Viaţa reală poate fi la fel de plină de epic fail-uri ca şi cea pe care o avem online! 🙂 Cu această povestire declar deschisă o nouă categorie a blogului – Amintiri din altă copilărie – în care sper să reuşesc să public cel puţin o dată pe săptămâna una dintre multele mele amintiri tembele! 🙂 Enjoy!

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti un loc de muncă unde toată lumea era veselă şi… băută! Pentru că era mare, mare banchet la curtea locului de muncă! Muzică cu specific de muncă (a se citi melodii vechi şi noi, bune de urlat melodramatic până la trezirea vecinilor), o bucătărie simplă, dar cu un frigider plin de mistere (probabil decedate), două canapele albastre şi două mese încărcate cu alcool. 

Consânzeana noastră, cu părul bălai ca spicul în mai, savura alături de celelalte domniţe o bârfă rece, cu aluzii la moarte, nuntă, şobolani, ştiri şi, inevitabil, filme porno, alături de câteva ulcele mici de licoare straşnică din inima Mexicului şi din cea a Bihorului!

Şi cum se mai veseleau

Şi cum se mai distrau…

Şi doar ele înţelegeau

De ce dracu râdeau!

Dintr-o dată, Cosânzeana noastră simţi chemarea răcoritoare a naturii de pe prispă şi ieşi spre a lua o gură sănătoasă de aer… de câmpie bănăţeană! Stătu ce stătu, vreme multă nu trecu şi îşi dori a se întoarce spre culcuşul albastru, aburind în vapori de licoare.

Apoi, prispa ceea nouă avea o uşă şugubeaţă, dintr-un plastic alb straniu şi puternic şi o fâşie de sticlă limpede ca apa de vişeu! O uşă era deschizătoare, alta pe-loc-stătătoare! Doar aburii licorii parfumau aerul serii şi te invadau prin uşa deschisă. Apoi Cosânzeana lucra aci de multă vreme şi cunoştea cele mai delicate puncte ale casei şi apoi prispa era un loc de baştină zilnică dimineaţa, la prânz şi seara.

Cosânzeana hotărî să se întoarcă la dezmăţ şi porni cu vigoare spre uşa… stătătoare! Se lovi cu pasiunea unei păsări delicate, dar bine încintate, de ea şi îi văzui părul bălai fluturând în vânt… degeaba!

BĂĂĂ! Ăştia ne-au închis afară!, ţipă deznădăjduită cu glasu-i de privighetoare… răguşită.

– BĂ, tu eşti blondă? E uşa deschisă lângă tine, Cosânzeana! Aia nu se deschide!, i-am răspuns printre lacrimi… de râs.

Un râs isteric se abătu apoi asupra Cosânzenei şi al capului ei bălai plecat… a ruşine!

1348278675671_1606324

Sursa

Să-i fie cu iertare naratoarei că nu s-a putut abţine din râs şi din a evidenţia bălaiul păr al Cosânzenei ca o cauză subjugată de alcool prin care s-a produs incidentul!

Aceasta a fost o poveste adevărată, întâmplată în vara anului trecut! Din motive de ruşine a Cosânzenei am ales să codific acest mesaj pentru a nu afecta buna reputaţie a domniţei, mai mult decât a fost afectată deja de culoarea naturală a părului! 🙂

7 gânduri despre „Epic FAILytail

Dă-ţi cu părerea aici...

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s