Se încheie anul – v3: mulţumesc

Se pare că finalul ăsta de an mă loveşte tare emoţional sau m-am uitat de prea multe ori la faza de la Miss Universe şi simt nevoia să fac şi eu nişte mulţumiri (deşi nu m-a numit nimeni nimic în mod eronat). Aberez, dar e probabil de la răceală. V3 este cu mulţumiri, pentru că a fost un an întortocheat pentru mine şi mi se pare şi aşa că nu se mai termină, că nu mai vine vacanţa aia de Crăciun în care să pot şi eu să… nimic.

Aşadar, mulţumiri (pe care probabil ar trebui să le spun mai des, nu numai la final de an, dar na):

  1. Mama & tata: care s-au amuzat, şocat, supărat, distrat etc. cu fiecare chestie pe care am făcut-o eu de când am apărut pe lume. Mulţumirile adresate părinţilor ar trebui să fie de la punctul zero (i.e. am apărut pe lume), dar nu aş vrea să dărâm internetul. Din lucrurile mărunte ştiu totul, aşa că nu am cum să nu mă bucur că de la „cum să nu mănânci carne?” am ajuns la „ţi-am făcut sarmale cu ciuperci”. Mulţumesc!
    Aici ar trebui să o adaug şi pe bunica, pentru că, în acelaşi spirit de solidaritate cu ai mei poate, a trecut de la „eu nu vă fac mâncare că voi nu mâncaţi nimic” (din nou) la „am făcut gogoşi că ai venit acasă”. Mulţumesc!
  2. Cipri & Alina & Alicia & all my lovely friends: când mă uit la voi toţi îmi dau seama că se poate. 🙂 Că poţi avea o familie frumoasă şi fericită, că poţi să ai o carieră de succes, o viaţă liniştiă sau agitată (cum îţi place), că poţi să faci pretty much ce vrei tu! V-am făcut modele, na, ce să fac? Sunteţi simpatici! Mulţumesc!
  3. Alexandru: cărţi, siteuri, mâncare, sală etc. etc. etc. m-ai ghidat/încurajat/susţinut/bătut la cap (?), ce pot să mai spun? Nu mai spun, că tu oricum ştii ce ai făcut şi eu ştiu că ţi se urcă la cap. 🙂 Sper că am avut şi eu o oarecare bună influenţă asupra ta… măcar una mică. Mulţumesc!
  4. Colegii mei mioritixi (adică mioriticşi): mai bine de 2 ani şi jumătate de copywriting în cea mai faină agenţie din Timişoara. Cu ups and downs, cu proiecte mici şi mari, cu emoţia aia de „am discutat cu colegii mei şi te vrem la noi în echipă” până la final… anul ăsta (şi nu numai) am învăţat atât de multe că nu le pot înşira aici, am învăţat de la fiecare, dar şi pe cont propriu, pentru că am avut momentul, proiectul, acţiunea, pasiunea pentru ceea ce fac… şi sper că am transmis mai departe din tot ce ştiu, pentru că de la anul mă aşteaptă o nouă provocare şi îmi va fi tare dor de tot. Mulţumesc!

Să nu se supere cei nenumiţi cu numele, toată lumea a făcut parte din anul ăsta atât de schimbător pentru mine, din anul ăsta aşa de ameţit şi de întors pe toate părţile… sunteţi toţi acolo, dar emoţiile mulţumirilor scrise mai sus mă cam împiedică să mai gândesc mai departe prea logic şi mă fac de asemenea să-mi dau seama că ar trebui să spun mai des „mulţumesc”, să devină mai simplu. 🙂 Mulţumesc!

1932076_951126581608092_385561871_n

Dă-ţi cu părerea aici...

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s